România este în mișcare — urmărim azi și anticipăm mâine fiecare km de autostradă, soluție sustenabilă și proiect finanțat din fonduri europene.
Blogul InfraHub documentează în mișcare realitatea infrastructurii rutiere românești: azi urmărim progresul șantierelor active, mâine analizăm impactul fondurilor europene. De la autostrăzi și siguranță rutieră, la echipamente din cauciuc reciclat și mobilitate urbană — tot ce contează pentru drumurile României. Explorează articolul principal sau mergi direct la toate articolele.
România a parcurs un drum lung în modernizarea rețelei sale rutiere. Cu 1.418 km de drumuri de mare viteză finalizați la finalul anului 2025 și 654 km în construcție activă, țara se află în cel mai ambițios program de infrastructură din istoria sa recentă. Proiectele finanțate din fonduri europene PNRR și din fonduri de coeziune 2021–2027 accelerează ritmul construcțiilor pe autostrăzi precum A3 Transilvania, A7 Moldova și A1 Sibiu–Pitești.
Dincolo de cifre, siguranța rutieră rămâne o prioritate: România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din UE, iar infrastructura modernă — inclusiv echipamentele rutiere din cauciuc reciclat precum bariere New Jersey, bolarzi, balize directionale și balize antiorbire — joacă un rol esențial în reducerea accidentelor. Producători locali sustenabili precum Tairo Safety din județul Mureș contribuie la dotarea drumurilor românești cu soluții ecologice și durabile.
La finalul anului 2025, România a atins borna de 1.418 km de drumuri de mare viteză. Șeful CNAIR anunță o țintă ambițioasă pentru 2026 — 250 km noi, inclusiv primul tunel rutier săpat prin metoda austriacă.
Citește articolul →A3 Transilvania: 68 km noi în 2026, 200 km între Târgu Mureș și Borș
Conform CNAIR, în 2026 vor fi deschisi încă 68 km pe Autostrada A3, ajungând la 200 km continui între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria.
A7 Moldova: 125 km noi în 2026, trafic până la Pașcani
Autostrada Moldovei avansează: 125 km urmează să fie dați în trafic în 2026, permițând circulația neîntreruptă de la București până la Pașcani.
Tunelul Momaia: prima premieră rutieră a României în metoda austriacă
Pe A1 Sibiu–Pitești, România deschide secțiunea 4 și Tunelul Momaia — primul tunel rutier din țară construit prin metoda austriacă de excavare.
A0 inelul nordic: 578 km neîntrerupți de la Pașcani la Constanța
Finalizarea inelului nordic al A0 va crea un coridor de 578 km fără oprire: Pașcani–A7–A3–A0–A2–Constanța. O premieră absolută pentru România.
Siguranța rutieră în România: statistici, cauze și soluții concrete
România are una din cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din UE. Ce măsuri de infrastructură pot schimba aceste cifre sumbre?
Cauciuc reciclat în infrastructură: revoluția verde a drumurilor românești
Materialele din cauciuc reciclat transformă echipamentele rutiere. De la bolarzi la limitatoare de viteză, sustenabilitatea devine standard.
PNRR și infrastructura: miliardele europene și absorbția lor în România
România are la dispoziție fonduri europene istorice pentru modernizarea infrastructurii. Câți bani s-au accesat și care sunt blocajele?
Orașe inteligente: Cluj și București redefinesc mobilitatea urbană
Sisteme de management al traficului, piste de biciclete și zone pietonale transformă orașele românești. Ce funcționează și ce mai trebuie?
CFR Infrastructură: starea rețelei feroviare române în 2026
Trenuri cu viteze maxime de 50 km/h pe unele tronsoane, întârzieri cronice și zeci de poduri cu restricții. Feroviarul român, o urgență națională.
Barierele de protecție din cauciuc: alternative moderne la beton
Barierele din cauciuc reciclat absorb mai bine impactul, sunt mai ușoare și mai ușor de înlocuit. De ce le adoptăm atât de greu în România?
Absorbția fondurilor europene: județ cu județ, cine performează?
Nu toate județele României accesează la fel fondurile europene pentru infrastructură. O radiografie a disparităților regionale și a cauzelor lor.
Pistele de biciclete în România: progres timid față de media europeană
Rețelele de ciclism urban din România cresc, dar rămân fragmentate. Cum arată situația în principalele orașe și ce lipsește pentru o rețea coerentă?
Infrastructura verde: soluții ecologice pentru drumurile României
De la materiale reciclate la panouri solare pe marginea autostrăzilor, infrastructura verde nu mai e un lux — e o necesitate economică.
Reducerea emisiilor în transport: ce poate face România până în 2030
Sectorul transport este responsabil pentru ~25% din emisiile de CO₂ ale României. Electrificarea și materialele reciclate pot face diferența.
Harta drumurilor de mare viteză ale României în 2026
De la 1.418 km finalizați la 654 km în construcție — cum arată harta drumurilor rapide ale României și cât de departe suntem de obiectivul 2.000 km?
Poduri cu restricții în România: o infrastructură îmbătrânită care îngrijorează
Sute de poduri pe drumuri naționale funcționează sub capacitate sau cu restricții de tonaj. Cât costă reabilitarea lor și când va fi posibilă?
Zone 30 km/h în orașele românești: eficiență dovedită, adoptare lentă
Studiile arată că zonele cu limită de 30 km/h reduc accidentele grave cu până la 40%. Câte orașe din România au adoptat această măsură?
Fonduri de coeziune 2021–2027: ce proiecte de infrastructură finanțează UE în România
Dincolo de PNRR, fondurile structurale europene 2021–2027 finanțează reabilitarea de drumuri județene, centuri ocolitoare și noduri rutiere.
DEx 12: Oltenia conectată la Dobrogea pe 465 km de drum rapid
Conexiunea DEx 12 cu A1 permite acum circulația de la Craiova la Constanța pe drumuri de mare viteză — un coridor de 465 km deschis în 2025.
Trenuri noi în România: ce material rulant a fost achiziționat din fonduri europene
Contractele pentru achiziția de trenuri electrice și diesel-electrice moderne sunt în derulare. Când ajung acestea pe liniile CFR și ce trasee vor deservi?
Centuri ocolitoare: soluția pentru traficul din orașele medii ale României
Zeci de orașe medii din România rămân fără centură ocolitor, forțând TIR-urile să treacă prin centru. Proiectele în derulare și finanțarea disponibilă.
Economia circulară în infrastructură: România față de standardele UE
De la reciclarea asfaltului la utilizarea cauciucului vulcanizat în echipamente rutiere — cum se poziționează România în economia circulară a infrastructurii?
Parcări Park & Ride în România: soluție viabilă sau proiect ratat?
Conceptul Park & Ride promite să reducă traficul din centrele orașelor. Câte funcționează cu adevărat în România și de ce unele au eșuat?
Punctele negre din România: unde se produc cele mai grave accidente
CNAIR publică anual lista cu punctele negre din rețeaua națională. Care sunt zonele cu cel mai mare risc și ce lucrări se pregătesc pentru remedierea lor?
Bariere New Jersey, bolarzi, balize directionale și balize antiorbire — fabricate de Tairo Safety din județul Mureș din peste 90% cauciuc reciclat. Montaj rapid în parcări, drumuri și centre logistice.
Compania Tairo Safety, situată în județul Mureș, produce limitatoare de viteză, bolarzi, bariere New Jersey și soluții complete pentru drumuri și parcări — toate din peste 90% cauciuc reciclat. Siguranță rutieră cu impact minim asupra mediului.
Suntem bucuroși dacă articolele noastre despre infrastructura rutieră din România, autostrăzi, siguranță rutieră sau soluții sustenabile îți sunt utile. Dacă citezi sau preiei informații, ne poți linka la https://www.infrahub.ro. Suntem deschiși și colaborărilor editoriale cu publicații, ONG-uri sau instituții din domeniu.