Achiziții publice verzi în 2026: criteriile ESG intră în evaluarea ofertelor
Evaluarea unei oferte nu mai depinde doar de preț și termen. Performanța de sustenabilitate a intrat în grilă, iar conținutul de material reciclat devine un criteriu verificabil.
Pe scurt
- În 2026, criteriile ESG au devenit parte din evaluarea ofertelor în achizițiile publice din România.
- Standardele ESRS, taxonomia UE și criteriile DNSH sunt integrate în procesul de evaluare.
- Regulamentul european privind produsele pentru construcții introduce pasaportul digital de produs.
- La nivel european, sub 6% dintre marile licitații publice includeau criterii de economie circulară.
Ce se schimbă concret în grila de evaluare
Trecerea de la criteriul unic al prețului la o grilă care include performanța de sustenabilitate nu este o noutate teoretică — este o schimbare de documentație. Ofertantul trebuie să poată demonstra, cu documente, ce declară.
Elementele care intră în evaluare includ conținutul de material reciclat, amprenta de carbon a produsului, trasabilitatea materiei prime și respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ mediul.
Pasaportul digital de produs
Regulamentul european privind produsele pentru construcții, aplicabil din 2026, introduce pasaportul digital de produs. Practic, fiecare produs trebuie să poarte un set structurat de date despre compoziție, performanță și posibilități de reutilizare.
Pentru un producător, asta înseamnă că declarația de performanță nu mai este suficientă. Trebuie documentat de unde vine materialul, în ce proporție este reciclat și ce se întâmplă cu produsul la finalul duratei de viață.
Distanța dintre reglementare și practică
Un raport independent finalizat în iulie 2026 pentru direcția europeană de cercetare arăta că sub 6% dintre marile licitații publice din Uniune includeau criterii de economie circulară. Cadrul există; utilizarea lui este marginală.
Cauza principală nu este reaua-voință, ci nesiguranța juridică: autoritățile contractante evită criterii pe care nu știu să le verifice și care pot fi contestate. Fără criterii standardizate și verificabile, evaluarea de sustenabilitate rămâne declarativă.
Ce înseamnă pentru piața de echipamente rutiere
Un produs cu conținut ridicat de material reciclat, fabricat local, cu trasabilitate documentată, are un avantaj structural în noua grilă. Nu prin discurs, ci prin punctaj.
În schimb, produsele importate cu lanț de aprovizionare opac vor întâmpina o dificultate practică: nu vor putea completa documentația cerută în termenele de licitație.
Ce înseamnă asta în practică
Am parcurs mai multe caiete de sarcini din 2026 și diferența față de anii anteriori este vizibilă, dar inconsecventă. Unele autorități cer explicit procentul de material reciclat; altele copiază formulări generice care nu se pot puncta.
Recomandarea noastră pentru autoritățile contractante este simplă: cereți un procent minim verificabil de conținut reciclat și o declarație de performanță care să îl susțină. Este singurul criteriu de sustenabilitate care nu poate fi contestat pe motive de subiectivitate.
Pentru noi, ca producător cu peste 90% cauciuc reciclat în produs, aceste criterii nu sunt o povară administrativă, ci exact terenul pe care concurăm. Diferența se vede când documentația trebuie prezentată, nu când se scrie oferta.
Conformare la criteriile de conținut reciclat
Produse fabricate din peste 90% cauciuc reciclat, cu documentația necesară pentru criteriile de sustenabilitate din achiziții publice.
Sunt obligatorii criteriile ESG în achizițiile publice din România?
Din 2026, criteriile ESG au fost integrate în evaluarea ofertelor, prin standardele ESRS, taxonomia UE și criteriile DNSH, ca parte din măsurarea performanței de sustenabilitate a ofertanților.
Ce este pasaportul digital de produs?
Un set structurat de date despre compoziția, performanța și posibilitățile de reutilizare ale unui produs pentru construcții, introdus prin regulamentul european aplicabil din 2026.
Cât de des se folosesc criteriile circulare în licitații?
Foarte rar. Un raport din iulie 2026 arăta că sub 6% dintre marile licitații publice din Uniunea Europeană includeau criterii de economie circulară.